Misterul regelui Scorpion, egipteanul înfățișat pe un cap de buzdugan de piatră

Între 1896 și 1898, arheologul britanic James Edward Quibell și colegul său, Frederick William Green, efectuau săpături în vechiul oraș predinastic Hierakonpolis (cunoscut sub numele de Nekhen – „Orașul Șoimului” – de către vechii egipteni), aproape de actualul El-Kab, în ​​Egiptul de Sus.

Într-unul dintre templele orașului, au făcut o descoperire surprinzătoare: un cap de buzdugan din piatră, spart, datat în jurul anului 3.100 î.e.n., cu înălțimea de 25 de centimetri și greutatea de nouă kilograme, care prezenta o decorațiune curioasă.

Pe obiect se putea vedea imaginea în relief a unui rege care purta coroana albă a Egiptului de Sus, cu o coadă de taur atârnată la talie și ținând în mâini o unealtă agricolă (o sapă).

Monarhul, reprezentat în dimensiuni mari, părea să deschidă un canal de irigație. La cap avea o floare în formă de rozetă cu șapte petale (simbol folosit în timpul Egiptului predinastic pentru a simboliza suveranul).

Cel mai curios lucru, însă, era conturul unui scorpion care se profila clar în fața regelui. Întrucât nu existau mai multe informații despre numele acestui conducător antic, Quibell l-a botezat regele Scorpion, potrivit Tour Egypt.

Lucrarea splendidă a fost dusă la Muzeul Ashmolean din Oxford, unde este expusă și astăzi.

Regele Scorpion domina agricultura

Egiptenii erau deja capabili să construiască canale și rezervoare, extrem de necesare pentru obținerea recoltelor bune și evitarea foametei.

În imaginile distribuite în trei registre, regele Scorpion, care domină registrul central, pare să inaugureze un nou canal. Registrul inferior prezintă personaje care lucrează pământul și transportă un fel de palmier, gata de plantare.

În fine, registrul superior arată 11 stindarde ale unor provincii sau triburi, probabil din Delta Nilului, din nordul țării. De fiecare dintre ele atârnă câte o pasăre moartă, ceea ce înseamnă, probabil, înfrângerea acestor populații nordice prin puterea Scorpionului.

Aproape un secol mai târziu, în 1988, o misiune arheologică germană, condusă de egiptologul Gunter Dreyer, care efectua săpături în cimitirele regale din Abydos, la Umm el-Qaab, în Egiptul de Sus, a descoperit în așa-numitul Cimitir U un mormânt subteran mare (U-J) format din 12 camere.

Mormântul fusese jefuit în vremurile antice, dar într-una dintre încăperi arheologii au găsit un sceptru de fildeș (heka), simbol al puterii regale, și aproximativ 400 de vase ceramice din Orientul Apropiat, care atestă existența relațiilor comerciale între aceste teritorii în vremuri atât de îndepărtate.

Unele dintre aceste ulcioare aveau simbolul scorpionului pictat pe una dintre fețe. Descoperiseră arheologii mormântul misteriosului conducător a cărui efigie fusese găsită de Quibell?

Deși această supoziție nu a putut fi confirmată, a fost posibilă datarea mormântului, cu 100 de ani înainte de Dinastia I a Egiptului, în jurul anului 3.200 î.e.n., perioadă pe care egiptologii au botezat-o Dinastia Zero.

Dar cercetările recente sugerează că mormântul U-J de Abydos a aparținut unui alt rege Scorpion, care a domnit înainte ca monarhul să fie reprezentat pe stela din Hierakonpolis. Anchetatorii l-au numit pe acesta Horus Scorpion I.

Dar atunci, cine a fost reprezentat drept regele Scorpion pe buzduganul descoperit de Quibell în Hierakonpolis? Imaginile arată clar că era un rege al Egiptului de Sus și că țara nu era încă unificată la acel moment.

Cercetătorii nu au ajuns încă la un acord în acest sens, dar una dintre cele mai răspândite teorii este că acest personaj, pe care cercetătorii l-au numit Horus Scorpion II (Hor Serq), a fost, probabil, tatăl sau predecesorul lui Narmer, regele pe seama căruia este pusă unificarea Egiptului și care este considerat primul faraon din istorie, conform Enciclopediei Britannica.

Nu se cunoaște cu certitudine unde a fost înmormântat Horus Scorpion II, dar Dreyer și echipa sa au indicat mormântul B-50 din așa-numitul Cimitir B din Abydos ca posibil loc de înmormântare.

Mormântul este format din patru camere, iar când l-au săpat, arheologii au descoperit că era complet gol, cu excepția câtorva mici bucăți de os pe care fuseseră înscrise o serie de numere, precum și mai multe mărgele de faianță.

Mormântul este greu de datat, ceea ce face dificilă aflarea identității proprietarului său.

În realitate, se cunosc foarte puține date despre adevăratul rege Scorpion, deși producătorii de la Hollywood au umplut acest gol cu ​​o serie de filme (mai exact patru) dedicate personajului.

Evident, cinematografia este divertisment și tuturor ne plac filmele de aventură, chiar dacă nu reflectă realitatea. Același lucru se întâmplă și în acest caz și se poate afirma fără teama de a greși că orice asemănare dintre regele Scorpion cel adevărat și cel fictiv, așa cum s-ar spune în cinematografie, „este pură coincidență”.